la-Bistrita.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii bistritenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Parcul Național Munții Rodnei - natura la ea acasă

Agerpres

 

Peste 6.000 de specii de floră și faună, din rândul cărora nu lipsesc capra neagră și floarea de colț, lacuri glaciare, o poiană cu narcise, peșteri, creste înalte de până la 2.300 metri, unde zăpada poate apărea încă din luna septembrie și nu pleacă până în luna mai a anului viitor - aceasta este ''oferta'' cu care Parcul Național Munții Rodnei se prezintă în fața iubitorilor de natură.

Este cel de-al doilea parc național din țară ca suprafață și, din punct de vedere administrativ, se întinde pe raza județelor Bistrița-Năsăud și Maramureș. De asemenea, se numără printre cele trei rezervații ale biosferei din România, alături de Parcul Național Retezat și Delta Dunării.

Parcul Național Munții Rodnei este situat în nordul Carpaților Orientali și include doar o parte din lanțul Munților Rodnei. Suprafața parcului este de peste 47.000 de hectare, din care 80% se află în județul Bistrița-Năsăud. Singura localitate din interiorul parcului național este satul Valea Vinului din comuna bistrițeană Rodna, la care se adaugă o suprafață de șapte hectare din intravilanul orașului Borșa din Maramureș.

Parcul național a fost înființat în anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr.1949/1932, reconfirmat prin Legea 5/2000, și este considerat arie protejată de interes național și internațional, fiind încadrat în categoria a II-a — Parc național — rezervație a biosferei.

Munții Rodnei au atras mereu cercetătorii preocupați de protejarea naturii, a florei și faunei sălbatice. Astfel, în anul 1932, 183 de hectare de gol alpin din zona Vârfului Pietrosu Mare (2.303 metri) au fost declarate rezervație științifică, fiind prima rezervație de acest fel din România. Importanța zonei, dar și frumusețea ei au făcut ca suprafața protejată să fie extinsă, ulterior, la 3.300 hectare.

În prezent, în Parcul Național Munții Rodnei există patru rezervații științifice (Pietrosu Mare — 3.547,6 hectare, Piatra Rea — 291 hectare, Corongiș — 614,9 hectare și Bila-Lala — 1.318,2 hectare), la care se adaugă șase rezervații naturale: Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei (100 hectare), Izvoarele Mihăiesei (61 hectare), Rezervația Valea Cormaia (50 hectare), Rezervația Poiana cu narcise din Masivul Saca (7,8 hectare), Peștera Cobășel (un hectar) și Rezervația naturală Izvorul Bătrâna (0,5 hectare). 

 

Momentul de referință în evoluția ariei protejate din Munții Rodnei este considerat a fi atribuirea statutului cel mai important — declararea suprafeței de 3.300 hectare ca rezervație a biosferei, în anul 1979, la Paris, de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură — Programul ''Omul și Biosfera'' (MAB-UNESCO).

În anul 2007, parcul a fost desemnat SIT Natura 2000 (SCI — sit de importanță comunitară și SPA — sit de importanță avifaunistică) pe o suprafață de 47.975 hectare, ce include atât cele 47.177 hectare ale parcului național, cât și căldarea glaciară Gagi din partea estică, în suprafață de 1.576 hectare.

Peste 2.300 hectare din Parcul Național Munții Rodnei sunt declarate zonă cu protecție strictă, datorită ariilor protejate de mare importanță științifică, ce cuprind zone sălbatice în care intervenția omului a fost extrem de scăzută. Aici este interzisă desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație și ecoturism, dar și orice activitate de exploatare a resurselor naturale.

Unul dintre elementele caracteristice ale peisajului din Munții Rodnei îl reprezintă lacurile, care genetic se încadrează în categoria lacurilor glaciare, formate în văile foștilor ghețari cuaternari. Printre cele mai importante lacuri glaciare din Munții Rodnei se numără Lala Mare, Lala Mică, Iezer, salba de lacuri Buhăescu, Repedea, Negoiescu sau Știol. Nu lipsesc nici peșterile, cercetătorii indicând aproximativ 80 de peșteri și avene, dintre care se remarcă Peștera Cobășel (570 metri), Grota Zânelor (4.269 metri), Peștera Baia lui Schneider (791 metri), Peștera Izvorul Albastru al Izei (2.500 metri). În vecinătatea parcului național se află și Peștera Tăușoare, cea mai lungă din Carpații Orientali prin cei aproximativ 20 kilometri ai săi.

Flora Parcului Național Munții Rodnei a atras cercetători din țară și străinătate încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Aici pot fi găsite specii rare, specii protejate prin lege și relicte glaciare. Numai eruditul botanist Florian Porcius, al cărui nume îl poartă astăzi școala gimnazială din comuna Rodna, a identificat peste 800 de specii montane pe versantul transilvănean al Munților Rodnei. Printre speciile care pot fi admirate în acest parc național se numără salcia alpină, salcia bicoloră, floarea de colț, bujorul de munte, gențiana punctată, ghintura galbenă, angelica, sângele-voinicului, tisa.

De asemenea, aici crește și Juncus castaneus, o plantă erbacee acvatică specifică zonelor mlăștinoase, care mai poate fi întâlnită în Alaska sau Groenlanda. De o frumusețe deosebită sunt și pădurile din parcul național, care ocupă aproape 28.000 de hectare, formate din fag, molid și brad, iar la peste 1.600 metri altitudine își fac locul tufărișurile de jneapăn, care urcă în pâlcuri spre zonele înalte ale masivului.

În fiecare an, în luna mai, cea mai mare atracție pentru turiștii care vin în Parcul Național Munții Rodnei o reprezintă poiana cu narcise de pe muntele Saca, ce se întinde pe o suprafață de 7,8 hectare. Această rezervație naturală se află la o altitudine de 1.600 metri, iar accesul în zonă se face din localitatea Valea Vinului, pe două trasee care pot fi străbătute în aproximativ trei ore.

Poiana cu narcise din masivul Saca este situată la cea mai mare altitudine față de alte rezervații de acest tip din țară și aici mai pot fi întâlnite Opaița multicoloră (Lychnis nivalis), Crucea Pământului (Heracleum Carpaticum) și alte specii rare.

Diversitatea ecosistemelor face ca și fauna să fie bine reprezentată în parc. În ''Monografia Parcului Național Munții Rodnei'', publicată în anul 2011 de administrația parcului, se spune că există un inventar de circa 3.000 de specii, multe grupe de nevertebrate fiind încă necercetate. În râurile care străbat zona trăiesc păstrăvul, lipanul și boișteanul, iar pe creste întâlnim șopârla de munte (specie relict), capra neagră, marmota sau cerbul carpatin. În pădurile din parc trăiesc urși, mistreți, lupi, râși, jderi de copac, iar din rândul păsărilor sunt reprezentative cele de talie mare — cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte sau acvila de munte. Pe raza Parcului Național Munții Rodnei, activitatea de vânătoare este interzisă, la fel și pescuitul, în scopul protejării fondului cinegetic și piscicol.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro |la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014