la-Bistrita.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii bistritenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Clopul cu pană de păun - simbolul tradițional al județului Bistrița-Năsăud

Agerpres

 

Oriunde veți vedea un clop cu pană de păun veți ști că acesta este din județul Bistrița-Năsăud. Acest element tradițional este specific Țării Năsăudului și întregește imaginea costumului popular purtat de bărbații din zonă.

Pana de păun apare și pe semnul de intrare în județ care a fost votat, în urma unui concurs organizat de Consiliul Județean, cel mai reprezentativ pentru Bistrița-Năsăud.

Meșterii care știu cum se confecționează clopul cu pană de păun pot fi numărați pe degetele de la o mână, însă lucrurile pe care ei le creează rămân pe veci în lada de zestre a județului Bistrița-Năsăud. Acești meșteri păunari sunt întâlniți în localitățile Salva și Runcu Salvei, iar munca la un astfel de clop poate să le ia și o zi, pentru că este una migăloasă. 

Clopul purtat de feciorii de pe Valea Someșului și Valea Sălăuței este confecționat dintr-o stofă de culoare neagră, iar acestuia îi este atașată o roată din pene de păun, legate între ele cu ceară și așezate pe mai multe straturi. Clopurile pot avea trei, cinci sau chiar șapte rânduri de pene, numărul lor arătând bunăstarea familiei din care provine feciorul. Pentru confecționarea unui clop cu cinci rânduri, spre exemplu, este nevoie de aproximativ 400 de pene de păun, așa că nu este de mirare că prețul unei pălării pornește de la 600 lei, pentru cele cu trei rânduri, și poate ajunge și până la 2.000 lei, pentru cele cu șapte. 

Potrivit lucrării ''Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud'', apărute în anul 2012 la Editura Eikon și semnate de Aurel Bodiu și Maria Golban, ''clopul cu păun — podoabă specifică portului năsăudean — se purta doar în câteva sate din jurul localității Salva, unde e atestat pentru prima oară la începutul secolului XX. Înainte de Primul Război Mondial, era cunoscut doar în satele Salva și Mocod. Acum, acesta a devenit un simbol năsăudean, extinzându-se și în zonele învecinate''.

Unul dintre cei mai cunoscuți interpreți bistrițeni de muzică populară, care poartă cu mândrie clopul cu pană de păun, este Alexandru Pugna, care are și o melodie dedicată acestuia. Pugna este și realizatorul unui festival-concurs de interpretare a cântecului popular, numit ''Pană de păun'', care anul acesta ajunge la cea de-a noua ediție și unde câștigătorul marelui premiu primește în dar și un clop cu pană de păun — sau o ''păuniță'', dacă vorbim de o câștigătoare. 

Clopul cu pană de păun nu lipsește din costumația ansamblurilor folclorice, mai ales a celor din județul Bistrița-Năsăud, însă frumusețea lui a inspirat și creatori de modă. De exemplu, anul trecut, reprezentanta României la concursul Miss Universe de la Moscova, Oana Roxana Andrei, a urcat pe scenă într-o rochie de inspirație populară din zona Năsăudului, creată de Kinga Varga și compusă din 400 de pene de păun cusute manual, iar pe cap a purtat o ''păuniță'' împodobită cu mărgele.

În anul 2013, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a organizat un concurs de proiecte pentru stabilirea semnului de intrare în județ.

Lucrările propuse au fost votate atât de bistrițenii din țară, cât și de cei din străinătate, după care au fost analizate de un juriu de specialitate. Dintre cele patru propuneri care au ajuns în finală, consilierii județeni au desemnat câștigătoare lucrarea arhitectului Ioan Donea, al cărei element central este o formă stilizată a penei de păun, pe fond tricolor. Anul acesta, Consiliul Județean a prevăzut în buget suma de 180.000 lei pentru realizarea semnelor de intrare în județ, pana de păun urmând să devină, astfel, simbolul întregului județ.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro |la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014