la-Bistrita.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii bistritenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Bistrița-Năsăud, leagănul copilăriei lui George Coșbuc, Liviu Rebreanu și Andrei Mureșanu

Agerpres

 

Literatura română ar fi mai săracă fără nume ca George Coșbuc, Liviu Rebreanu sau Andrei Mureșanu, iar la fel de sărac ar fi și județul Bistrița-Năsăud, locul unde s-au născut cei trei, unde au primit educația care a stat la baza formării lor și care i-a inspirat să creeze opere memorabile.

George Coșbuc s-a născut la data de 22 septembrie 1866 în satul Hordou, care azi îi poartă numele. Era cel de-al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, de asemenea fiică de preot. A crescut cu poveștile spuse de mama sa și de alți oameni de la țară și a învățat să citească încă de la vârsta de cinci ani. Educația timpurie a primit-o la școlile din Hordou, Telciu și Năsăud, unde s-a îndrăgostit nu numai de literatură, ci și de folclorul românesc.

Cele mai cunoscute poezii ale sale sunt ''Nunta Zamfirei'', ''Mama'', ''Numai una'', ''Trei, Doamne, și toți trei'', ''El Zorab'', ''Dușmancele'', ''Noi vrem pământ!'', iar cei mici îl descoperă pe George Coșbuc în poezii ca ''Iarna pe uliță'' sau ''La oglindă''. 

Poetul a murit pe 9 mai 1918, la vârsta de 51 de ani, înainte să vadă înfăptuită Marea Unire. La moartea sa, conjudețeanul său Liviu Rebreanu scria, în ziarul ''Lumina'' din București: ''Coșbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii românești. Ardelean a rămas toată viața. Până și în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi ședea bine. Aici în țară dragostea lui a fost pentru cele șase milioane de țărani. Simțea o fraternitate profundă cu dânșii... A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor și bisericuțelor bucureștene. Și a biruit împotriva tuturor celor scufundați în inimații și neputințe. A adus lumină, sănătate, voioșie. Scrisul lui Coșbuc trăiește și va trăi cât va trăi neamul românesc''. 

În prezent, casa natală a poetului George Coșbuc din fostul sat Hordou servește ca muzeu. Casa a fost construită în preajma anului 1840, iar în 1954 a fost cumpărată de statul român de la unul dintre descendenții familiei Coșbuc. În mai 1922 a fost dezvelită prima placă comemorativă pe zidul casei, la patru ani de la moartea poetului, din inițiativa unui grup de profesori și studenți mediciniști clujeni. Trei ani mai târziu, numele satului Hordou se schimbă în Coșbuc. Muzeul încearcă să redea atmosfera copilăriei poetului, prin prezența unor obiecte care au aparținut familiei sale: piese de mobilier, tablouri de familie, cărți din biblioteca poetului. 

 

Nu departe de locuință se află și moara despre care a scris poetul în poezia ''Mama'' și care acum face parte din patrimoniul casei memoriale. Liceul la care a studiat George Coșbuc în Năsăud, azi colegiu național, îi poartă numele, iar același nume l-a primit și Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud. De asemenea, o statuie din bronz care îl reprezintă străjuiește intrarea în Parcul municipal din Bistrița, aceasta fiind realizată în anul 1978 de către sculptorul Alfred Kowalski. 

Liviu Rebreanu este cel de-al doilea fiu al județului Bistrița-Năsăud al cărui nume este dat mai multor unități școlare, inclusiv celei mai prestigioase din județ — Colegiul național ''Liviu Rebreanu'' din Bistrița, dar și străzii principale din centrul istoric al municipiului, transformate în pietonal. 

Rebreanu s-a născut în 27 septembrie 1885 în satul Târlișua de la poalele Munților Țibleșului, însă după patru ani familia sa s-a mutat în comuna Maieru, situată pe Valea Someșului. A fost primul dintre cei 14 copii ai familiei învățătorului Vasile Rebreanu, iar părinții săi, frații și oamenii din satul Prislop de lângă Năsăud, în care a locuit mai târziu, i-au servit modele în multe dintre operele sale.

Cele mai reprezentative romane ale lui Rebreanu sunt ''Ion'', ''Răscoala'', ''Pădurea Spânzuraților'', ''Gorila'', ''Ciuleandra'', ''Jar'', ''Amândoi''. 

Viața avea să-l poarte prin mai multe orașe ale țării, inclusiv în Capitală. A fost sublocotenent în armata austro-ungară, funcționar în cadrul unei primării din Bistrița-Năsăud, a făcut șase luni de temniță după ce guvernul de la Budapesta a cerut extrădarea sa, a lucrat ca gazetar, dar și ca ajutor de notar, iar problemele financiare i-au marcat tinerețea. Mai târziu, avea să conducă Teatrul Național din București și Direcția Educației Poporului, chiar dacă pentru perioade scurte de timp. A murit la vârsta de 59 ani, în data de 1 septembrie 1944, în casa sa din localitatea Valea Mare de lângă Pitești.

În Bistrița-Năsăud, se mai păstrează toate cele trei case în care a locuit scriitorul, pornind de la cea din comuna Târlișua și continuând cu cea din comuna Maieru, cunoscută drept muzeul ''Cuibul visurilor'', și cu cea din fostul sat Prislop, actualul cartier ''Liviu Rebreanu'' al orașului Năsăud, unde funcționează de asemenea un muzeu. 

Muzeul istoric-etnografic memorial ''Cuibul visurilor'' a fost deschis în anul 1957, la inițiativa profesorului Sever Ursa. Aici se regăsesc un portret în ulei al lui Liviu Rebreanu de la vârsta de 35 ani, obiecte de mobilier și de uz personal donate de soția și fiica sa, un stup pe care scriitorul l-a primit ca premiu la școală, documente originale unicat, întreaga operă rebreniană în original și în traduceri, precum și un portret al fratelui scriitorului, Emil Rebreanu, condamnat la moarte prin spânzurătoare, a cărui poveste a dus la apariția romanului ''Pădurea Spânzuraților''.

Poetul Andrei Mureșanu s-a născut la data de 16 noiembrie 1816, la Bistrița, în familia unui morar, și a avut doi frați. Pe când avea șase ani, casa familiei a fost mistuită de un incendiu, astfel că Andrei Mureșanu a ajuns să se mute cu bunicii. 

Locuința bunicilor din municipiu este astăzi casă memorială, iar strada pe care este situată poartă numele poetului. A fost printre conducătorii Revoluției de la 1848, iar poemul său ''Un răsunet'', pus pe muzica lui Anton Pann, avea să devină imn revoluționar. După Revoluția din decembrie 1989, același cântec, cunoscut și ca ''Deșteaptă-te, române'', a devenit Imnul Național al României. Ulterior momentului 1848, Andrei Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și avea să moară la data de 12 octombrie 1863, la Brașov, din cauza unor probleme de sănătate. 

Casa memorială ''Andrei Mureșanu'' din Bistrița funcționează, începând cu anul 1994, ca secție pentru copii și tineret a Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud și adăpostește o expoziție permanentă ce ilustrează viața și activitatea poetului: acte oficiale, scrisori, cărți, publicații.

În anul 1937, Primăria Bistrița avea să amplaseze în Piața Centrală, lângă Biserica Evanghelică, o statuie a lui Andrei Mureșanu, realizată de sculptorul Corneliu Medrea. Statuia a devenit un simbol al orașului, fiind integrată chiar și în stemă, iar în fața ei se organizează toate manifestările militare și religioase prilejuite de sărbătorirea Zilei Naționale a României, Zilei Imnului de Stat al României și Zilei Drapelului Național. 

În plus, cei care trec prin municipiul Bistrița pot vedea la intrările în localitate plăcuțe pe care scrie ''Oraș al Imnului Național'', semn al mândriei și prețuirii pentru cel care a lăsat în urmă versurile cântate de campionii României pe toate podiumurile lumii, de Armata Română și de toți cei care simt românește.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro |la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014